Cea mai frumoasă experiență pe care o putem avea este misterul (...). Cel care este străin de această emoție, care nu mai poate zăbovi să se mire și să stea mut de uimire, este ca și mort.

Respirația holotropică

Glanda pineală și rolul său în respirația holotropică

În urmă cu șapte ani am încercat pentru prima dată o sesiune de respirație holotropică. Am intrat în acea experiență, recunosc, destul de neîncrezătoare și în același timp extrem de curioasă. Nu citisem mare lucru despre ce presupun aceste sesiuni și nici una din cărțile lui Stanislav Grof.
Intenția cu care am pornit a fost aceea de a încerca să văd ce se întâmplă și să simt și eu ce auzisem din poveștile celor care au avut această experiență.
A fost incredibil! M-am reîntors în timp, am văzut momente din viața intrauterină, am găsit răspuns la întrebări ce păreau fără răspuns.
La sesiunea de sharing am ascultat poveștile incredibile ale celorlalți participanți. Aceștia relatau stări extinse de conștiință, experiențe mistice, trăiri extatice, decorporalizări. Pentru unii dintre participanții la sesiunile de respirație holotropică este mai ușor să se lase duși de experiență, să-și dea voie să pășească în acest necunoscut, pentru alții este mai greu, așa cum a fost și în cazul meu.

Eu personal am nevoie să știu ce se întâmplă cu mine.
Mai precis cum este posibil să am astfel de trăiri fără intervenție externă care să schimbe artificial chimia creierului și a corpului?
Ce se întâmplă acolo în spatele scenei pentru ca spectacolul la care luăm parte să poată fi așa de real și fantastic?
Cine este producătorul, cine este regizorul și scenaristul acestui film al cărui principal actor suntem noi?

Share
Share
Glanda pineală, "alchimistul creierului"

Am găsit răspunsul studiind lucrările unei întregi generații de oameni de știință, deschizători de drumuri noi în ceea ce privește cunoașterea a ceea ce este dincolo de lumea simțurilor, dincolo de această lume aparentă, tridimensională.

Cum poate creierul nostru să folosească frecvențe care transportă informații specifice dincolo de vibrația materiei și viteza luminii?

Dacă cineva poate să stea pe saltea sau pe un scaun în timpul unei meditații și să aibă o experiență senzorială semnificativă fără ajutorul simțurilor se impune întrebarea: ce se întâmplă de fapt în creier, cum se poate explica acest efect supranatural?

Care sunt sistemele unice, organele, glandele, țesuturile, substanțele chimice, neurotransmițătorii și celulele implicate în acest proces?

 

Patru stări ale conștiinței vor ajuta să explicăm cadrul în care existăm.
  1. Starea de veghe – cea pe care o avem când suntem atenți și conștienți
  2. Somnul – când suntem inconștienți și trupul se regenerează și se reface
  3. Visarea – stare de conștiință modificată, când trupul este în stare catatonică, dar mintea este angajată în imagistică vizuală și în simbolismul interior
  4. Momentele transcendentale ale conștiinței care se află dincolo de înțelegerea noastră a realității. Aceste evenimente par să ne schimbe definitiv pe noi și modul în care privim lumea.
Revenind la analogia cu lumea filmului pe care am făcut-o mai sus, echipa este mare și sunt multe informații despre chimia, biologia și neuroștiința acestor experiențe. Am să încerc însă să reproduc cât mai simplu cine sunt principalii responsabilii pentru ca aceste experiențe să fie trăite de noi. Producătoarea acestor experiențe este molecula de melatonină care este neurotransmițătorul viselor. Regizorul filmului nostru este glanda pineală sau laboratorul în care se produc substanțele care provoacă aceste stări. Scenaristul responsabil este respirația. Rolul glandei pineale este acela de a produce pe parcursul zilei ca urmare a stimulilor primiți de la mediul exterior (lumina soarelui ) neurotransmițătorul serotonină care îi spune corpului că e timpul să se trezească și să înceapă ziua. Acest lucru ne ajută să integrăm informația dată de toate simțurile noastre pentru a crea un sens între lumea noastră interioară și cea exterioară. Serotonina stimulează undele cerebrale de la delta (undele somnului) la teta, la alfa, la beta determinându-ne să înțelegem că din nou ne aflăm într-un corp fizic, în spațiu și în timp. Când suntem în unde beta (așa cum suntem în cea mai mare parte a zilei) suntem concentrați pe mediul nostru extern, ceva ce este foarte normal.
La căderea nopții, odată cu reducerea luminii, se produce un proces similar dar invers: serotonina este transformată de către glanda pineală în melatonină – neurotransmițătorul nocturn. Undele cerebrale sunt încetinite, trec de la beta la alfa și devenim mai interesați să ne îndreptăm atenția către lumea interioară. Melatonina induce somnul REM (mișcarea rapidă a ochilor) o fază a ritmului circadian care provoacă visele, moment în care creierul începe să vadă și să perceapă imagini, forme și simboluri din interior. Melatonina are nenumărate efecte asupra corpului nostru și o importanță deosebită, am să enumăr doar câteva dintre ele:
  • Oprește secreția de cortizol în exces ca reacție la stres
  • Îmbunătățește metabolismul carbohidraților
  • Scade nivelul trigliceridelor
  • Inhibă artero-scleroza
  • Crește reacția imunitară
  • Inhibă dezvoltarea anumitor tumori
  • Activează rolul neuro-protector al creierului
  • Crește durata somnului REM
  • Stimulează eliminarea radicalilor liberi (anti-îmbătrânire, antioxidanți)
  • Favorizează regenerarea și replicarea ADN-ului
Activarea glandei pineale Glanda pineală, studiată și răs-studiată de mii de ani și din ce în ce mai mult în zilele noastre rămâne încă un parțial mister pentru știință. Ce se știe astăzi este că are o funcție extrem de importantă și anume, datorită micro cristalelor de calcit (alcătuite din carbon, oxigen și calciu) cu o lungime mai mică de 20 de microni, are capacitatea de transducție grație structurii și  proprietăților piezoelectrice (capacitatea de a se polariza electric sub acțiunea unei deformări mecanice sau de a se deforma sub acțiunea unui câmp electric exterior). Aspectul numărul 1 și anume proprietatea piezoelectrică : Asemenea unei antene, are capacitatea de a se activa electric și de a genera câmpuri electromagnetice la care se pot conecta la informații. În plus, în același mod în care în care o antenă emite cu  o frecvență care să se potrivească cu frecvența unui semnal de intrare, glanda pineală primește informații purtate de câmpuri magnetice invizibile. Capacitatea numărul 2: se comportă ca un traductor ce preia frecvențele de dincolo de realitatea noastră tridimensională, spațio-temporală și senzorială și asemenea unui televizor poate transforma aceste informații transmise pe acele frecvențe în imagini vii și în experiențe suprarealiste, lucide, transcendentale, inclusiv în viziuni multi-senzoriale profunde, care ne depășesc vocabularul. Seamănă un pic cu experiența unui film IMAX multidimensional. Acum întrebarea este cum putem să exercităm un stres mecanic asupra acestei glande de mărimea unui bob de orez care se află în interiorul craniului nostru, asupra cristalelor minuscule, astfel încât, printr-un efect piezoelectric să o activăm și să devină o antenă? Și cum va prelua această antenă frecvențe de dincolo de materie și lumină și să translateze aceste semnături electromagnetice într-o imagine semnificativă, ca experiență transcendentală de dincolo de această realitate tridimensională? Pentru ca glanda pineală să devină activă trebuie să se întâmple următoarele:
  1. Efectul piezoelectric și anume să producem acel stres mecanic care să determine deformarea și polarizarea electrică a cristalelor de calcit. Asta se realizează cu ajutorul RESPIRAȚIEI. Atunci când respiri accelerat împingând aerul din abdomen, în piept și în cap, se încordează mușchii intrinseci, crește presiunea internă creată când împingi contra organelor interne (ca atunci când ridicăm o greutate). În acest fel  împingem lichidul cefalorahidian împotriva glandei pineale, exercitând stres mecanic asupra acesteia. Acest stres mecanic se traduce în sarcină electrică și comprimarea cristalelor stocate în glanda pineală vor genera o sarcină electrică ca răspuns la presiunea exercitată. Pe măsură ce lichidul cefalorahidian pătrunde în creier, acesta se deplasează prin canalul central apoi se împarte în două și înconjoară întreaga glandă cu lichid presurizat.
  1. Glanda pineală eliberează metaboliții. Pe suprafața glandei pineale se găsesc niște fire (cilișori) care, atunci când lichidul cefalorahidian trece cu viteză prin camerele sistemului ventricular îngheață, supra stimulând glanda pineală. Deoarece glanda pineală are o formă de falus, stimularea produsă de accelerarea fluidului care trece prin ea, combinată cu activarea electrică creată de creșterea presiunii interne într-un sistem închis determină glanda să ejaculeze în creier niște metaboliți de melatonină foarte profunzi și actualizați.

Suntem astfel un pas mai aproape de a avea o experiență transcendentală.

  1. Energia este livrată direct către creier. La fel ca în cazul trimiterii unei rachete în spațiu, cel mai mare consum de combustibil are loc în timpul înfrângerii gravitației pentru ridicarea de la sol și în cazul nostru consumul major se înregistrează în deplasarea energiei din centri noștri inferiori spre creier, cu ajutorul respirației. Respirația devine intenția noastră pasională de a ne elibera de emoțiile auto-limitative ale trecutului. Energia este trimisă din corp  în creier, la trunchiul cerebral care se deschide exact ca o poartă și unde prin SAR (sistemul de activare  reticulară) ajunge la talamus care are rolul de a transmite informația neocortexului iar acesta ne va da voie să trăim un nivel înalt de conștientizare.Când energia se deplasează de la corp la creier în jurul corpului se creează un câmp toroidal (un flux dinamic de energie) care se mișcă în sus,  iar atunci când glanda pineală este activă se creează un câmp toroidal invers de energie electromagnetică ce atrage energie în corpul nostru prin creștetul capului. Acum glanda pineală primește informații de dincolo de câmpul luminii vizibile și de dincolo de simțuri. Întrucât energia este frecvență și frecvența transportă informație, glanda pineală traduce această informație în imagini vii. Tocmai s-a creat o antenă în creier iar aceasta captează informații din sfere ce transcend materia, spațiul, timpul. Nu mai primim informații de la interacțiunea ochilor cu mediul ci de la câmpul cuantic, provenind de un alt ochi, al treilea ochi: glanda pineală din spatele creierului.
Prin procesele descrise mai sus melatonina suferă transformări și se produc mai multe substanțe dintre care atenția noastră va rămâne pe DMT (dimetiltriptamină), una dintre cele mai puternice substanțe halucinogene cunoscute de om. Este aceeași substanță chimică găsită în ayahuasca. Aceasta creează viziuni spirituale profunde despre misterul sinelui.
Diferența față de experiența cu ayahuasca este că atunci când glanda pineală este activată corpul primește întreg cocktailul de substanțe  precum Betacarbolină, DMT, Pinalonă, Benzodiazepină, antioxidanți și acest proces determină unele experiențe interioare foarte profunde precum călătorii în timp, dilatare profundă a timpului, incursiuni pe tărâmuri paranormale, viziuni ale unor modele geometrice complexe, întâlniri cu ființe spirituale și cu alte realități misterioase inter dimensionale. Complicele glandei pineale în toată această experiență este glanda pituitară (hipofiza) „trezită” de către metaboliții secretați de glanda pineală. Ea secretă două substanțe extrem de importante și anume oxitocina și vasopresina. Oxitocina este un compus chimic cunoscut că produce emoții superioare, care umplu inima de iubire și de bucurie (mai este numită și substanța chimică a legăturilor emoționale sau hormonul apropierii). Când acest hormon are un nivel ridicat peste normal (ceea ce se întâmplă în cadrul acestor sesiuni de respirație sau în cadrul meditațiilor) majoritatea oamenilor trăiesc sentimente intense de dragoste, iertare, compasiune, bucurie, integritate și empatie ce împreună sunt începutul a ceea ce numim – iubire necondiționată. Celălalt produs chimic și anume vasopresina  sau hormonul antidiuretic are rolul de a reține lichidele în corp și dacă vrei să procesezi o frecvență mai mare ai nevoie de apă pe post de conductor pentru a gestiona mai bine frecvența crescută din organism și pentru a transla apoi această frecvență în celule. Aceste proprietăți mitice și magice ale glandei pineale, alchimistul creierului, nu sunt informații noi, ele sunt cunoscute de mii de ani deși se pare că știința modernă abia acum află ceea ce civilizațiile străvechi au știut dintotdeauna. Prin secționarea creierului prin mijloc, în plan sagital, se poate observa formațiunea colectivă a glandei pineale, talamusului, a hipotalamusului, a glandei hipofize și  corpului calos. Această formațiune amintește de simbolul egiptean – Ochiul lui Horus, care semnifică protecție, putere, sănătate.

Egiptenilor se pare că le era cunoscută semnificația sistemului nervos autonom, a sistemului reticular de activare, poarta talamică. Și-au dat seama că prin activarea glandei pineale au acces la o altă lume și dimensiune.

În sistemul de măsurare egiptean, Ochiul lui Horus reprezenta și un sistem de cuantificare fracționară pentru măsura unui întreg.
În matematica modernă, îl numim constanta lui Fibonacci și este o formulă matematică care apare peste tot în natură, prezentă în modelele pe care le vedem în floarea soarelui, scoici, ananas, pini, ouă și chiar în structura galaxiei noastre – Calea Lactee.
Cunoscută sub numele de spirala de aur, media de aur sau raportul de aur, constanta Fibonacci se caracterizează prin faptul că fiecare număr care urmează este suma celor două precedente.
Dacă suprapui această formulă peste creier și începi să împarți în pătrate, adăugând un pătrat și încă un pătrat vei obține un model fractal nesfârșit ce se repetă la fiecare scară.
Pornind de la glanda pineală această formulă evidențiază structura exactă a creierului.

În mitologia greacă Hermes, mesagerul zeilor care putea călători între tărâmurile pământești și cele divine, fiind considerat un zeu al tranzițiilor și al dimensiunilor, un ghid al vieții de apoi, avea ca simbol Caduceul.

Cei doi șerpi care se deplasează în sus reprezintă mișcarea energiei de-a lungul coloanei vertebrale, de la corp la creier, iar aripile eliberarea sinelui atunci când energia ajunge la glanda pineală pentru a simboliza iluminarea.
ADN-ul uman are exact aceeași structura precum spirala creată de cei doi șerpi.

Toate aceste simboluri străvechi prind din nou viață și încep să facă sens într-un mod științific. Ele conțin mult mai multă informație decât am fost lăsați să credem până acum și cumva începe să facă sens această legătură dintre celulă și univers, dintre minte, corp și spirit, dintre noi și divinitate.
Această mișcare creată de valul de oameni de știință ca Joe Dispenza (din a cărui carte numită Supranatural este inspirat acest material) Stanislav Grof, Richard Tarnas, Bruce Lipton, Gregg Braden, Menas Kafatos, care vin din arii total diferite precum neuroștiințe, medicină, biologie, astrologie, fizică cuantică și am enumerat doar câțiva din cei care pe mine mă inspiră și a căror lucrări le citesc, au reușit să spargă aceste bariere ale lumii nevăzute și să facă disponibile și pentru noi, cei curioși și doritori de mai mult aceste informații și experimente.

Citește și:

Povestea noastră

Tată, a venit vremea să-mi dai ceea ce mi-ai făgăduit la naștere Făt Frumos în basmul „Tinerțe fără bătrînețe și viață fără de moarte” Ultimul

Citește mai departe